Transcrierea certificatelor de naștere sau căsătorie emise în străinătate

Autor
Publicat
Citire
5 min
Temă
Utile

Transcrierea unui certificat de naștere sau de căsătorie emis în străinătate înseamnă înscrierea evenimentului în registrele de stare civilă române. Pentru un cetățean român, certificatul străin dovedește evenimentul în statul care l-a emis, însă evidențele din România trebuie actualizate separat. După transcriere se poate elibera certificatul românesc necesar pentru numeroase proceduri administrative, inclusiv obținerea unor documente de identitate sau actualizarea numelui după căsătorie.

Cererea se depune, de regulă, în cel mult șase luni de la înregistrarea nașterii ori a căsătoriei la autoritatea străină. Același termen se calculează de la dobândirea sau redobândirea cetățeniei române, dacă evenimentul a avut loc anterior. Pregătirea dosarului începe cu verificarea certificatului original, a modului în care acesta trebuie autentificat și a necesității unei traduceri în română.

Nu toate certificatele străine au nevoie de apostilă. Pentru anumite documente emise în Uniunea Europeană, această cerință este eliminată, iar un formular multilingv poate evita traducerea. Contează și cine solicită transcrierea, unde a avut domiciliul în România și dacă datele despre nume și părinți corespund actelor deja înregistrate. O verificare înainte de depunere previne drumurile repetate, mai ales când este nevoie să fie transcrisă mai întâi căsătoria părinților. Procedura diferă pentru copii, soți și persoanele care au redobândit cetățenia.

Unde depui cererea și cine o poate face

Pentru un cetățean român, transcrierea poate fi solicitată la serviciul de evidență a persoanelor sau la primăria competentă din România. Dacă locuiește în străinătate, poate apela și la misiunea diplomatică ori la consulatul României din statul în care evenimentul a fost înregistrat. Competența autorității din țară depinde de domiciliul titularului, de ultimul domiciliu avut în România și, pentru căsătorie, de domiciliul soților.

În cazul unei căsătorii, dacă soții au domiciliu comun în România, cererea este soluționată de autoritatea de la acea adresă. Dacă au domicilii diferite în țară, poate fi aleasă autoritatea de la domiciliul oricăruia. Pentru românii care nu au avut niciodată domiciliul în România există reguli speciale, iar unele cereri ajung la Direcția de Stare Civilă a Sectorului 1 din București.

Persoanele care au dobândit sau redobândit cetățenia română au reguli distincte, în funcție de temeiul dobândirii și de domiciliul anterior. De aceea, verifică autoritatea competentă înainte să faci programarea. Cererea poate fi depusă și la un alt serviciu local de evidență a persoanelor, care o transmite electronic autorității competente, dar este util să verifici cum se primesc documentele originale.

Pentru un minor sub 14 ani solicită transcrierea unul dintre părinți, tutorele sau reprezentantul legal. După împlinirea acestei vârste, minorul formulează cererea în nume propriu, asistat de părinte, tutore ori reprezentantul legal. Un împuternicit poate depune cererea în condițiile prevăzute pentru procura specială.

Ce acte pregătești pentru transcrierea nașterii

Dosarul pentru transcrierea nașterii pornește de la certificatul sau extrasul de naștere eliberat de autoritatea străină. Se adaugă traducerea legalizată în română, dacă este necesară, actul de identitate ori pașaportul solicitantului și certificatul de căsătorie al părinților, după caz. Dacă persoana al cărei act se transcrie nu are un document care dovedește cetățenia română, se cere dovada corespunzătoare.

Când părinții s-au căsătorit în străinătate, iar căsătoria nu figurează încă în registrele române, certificatul lor de căsătorie trebuie transcris. Pregătește această etapă înainte de dosarul copilului, deoarece datele părinților trebuie să poată fi înscrise corect. Dacă părinții au domicilii diferite, poate fi necesară și declarația părintelui care cere transcrierea.

Verifică atent numele, prenumele, data și locul nașterii, precum și datele părinților din actul străin. O diferență de scriere, un nume schimbat prin căsătorie sau rubrici necompletate poate necesita documente suplimentare. Certificatul străin nu se modifică prin simpla traducere, așa că întreabă instituția emitentă cum se corectează o eroare reală din document.

Pentru copiii născuți în străinătate, existența unui părinte român este relevantă pentru cetățenie, dar transcrierea are rolul de a înregistra nașterea în România. Ea nu este o procedură de acordare automată a cetățeniei unui soț străin. După obținerea certificatului românesc, părinții pot folosi datele înregistrate pentru următoarele formalități ale copilului.

Ce verifici la transcrierea căsătoriei

Pentru o căsătorie încheiată în străinătate se prezintă certificatul sau extrasul de căsătorie original, însoțit de traducerea cerută și de documentele de identitate ale soților. Autoritatea verifică dacă datele din act permit completarea rubricilor din certificatul românesc. În anumite situații, poate solicita înscrisuri sau declarații suplimentare privind informațiile lipsă.

O atenție specială merită numele purtat după căsătorie. Dacă documentul străin nu arată ce nume au ales soții, cetățenii români dau declarații în fața ofițerului de stare civilă sau declarații autentificate. Dacă unul dorește să poarte numele celuilalt soț român, consimțământul acestuia trebuie consemnat. Nu presupune că numele din pașaport se schimbă automat după ceremonia din străinătate.

Dacă soții solicită înscrierea regimului matrimonial în act, pot fi necesare declarații privind legea aplicabilă și regimul ales. Pentru o convenție matrimonială, se prezintă și documentul relevant, potrivit situației. Aceste formalități sunt separate de alegerea numelui și merită discutate din timp cu ofițerul de stare civilă.

În cazul unei căsătorii anterioare, trebuie să rezulte și încetarea acesteia, atunci când datele nu se află deja în evidențele române. Un divorț pronunțat în străinătate poate ridica cerințe proprii de recunoaștere sau înscriere. Solicită lista aplicabilă situației tale înainte de a obține traduceri costisitoare, mai ales dacă unul dintre soți are mai multe cetățenii.

Apostila, traducerea și finalizarea procedurii

Regula de autentificare depinde de țara emitentă și de tipul documentului. Certificatele de stare civilă acoperite de normele europene sunt scutite de apostilă și de legalizare între statele membre ale Uniunii Europene. Un formular standard multilingv anexat documentului poate înlătura necesitatea traducerii, dacă autoritatea are toate informațiile necesare. Extrasele multilingve emise potrivit Convenției de la Viena sunt acceptate fără apostilă și fără traducere.

Pentru acte din alte state se verifică existența unui tratat care elimină formalitățile. Dacă se aplică Convenția de la Haga, documentul se apostilează la autoritatea competentă din statul emitent. În alte cazuri este necesară supralegalizarea. Nu plăti pentru apostilă înainte să stabilești ce regulă se aplică efectiv certificatului tău.

Depune certificatul original și restul actelor cerute de autoritatea competentă, personal ori prin reprezentant, dacă situația permite. Pentru cererile prin împuternicit este necesară procura specială. Unele servicii acceptă depunerea electronică a cererii de către persoane autentificate, dar verificarea documentelor rămâne parte din procedură.

După aprobarea transcrierii, solicită certificatul românesc și verifică imediat toate datele înscrise. Păstrează actul străin, traducerile și dovada depunerii până la încheierea formalităților ulterioare. Taxele locale și modalitatea de programare pot varia, așa că verifică instrucțiunile serviciului unde depui dosarul. Un dosar pregătit în ordinea potrivită face mai ușoară actualizarea actelor și evită corecturile ulterioare.